Cat dureaza partajul in divort si cum se impart bunurile

Te confrunti cu un divort si nu stii cum sa abordezi partajul divort fara complicatii suplimentare? Ei bine, separarea bunurilor acumulate in timpul casatoriei poate fi adesea mai stresanta decat divortul in sine. Partajul poate dura intre cateva saptamani si cativa ani, in functie de complexitatea situatiei si de modalitatea aleasa. 

De fapt, cand vine vorba despre impartirea bunurilor dobandite in timpul casatoriei, multi oameni se simt coplesiti de proceduri, acte necesare si termene legale. Mai mult decat atat, partajul in timpul casatoriei sau dupa divort implica decizii importante care iti pot afecta stabilitatea financiara pe termen lung.

Nu trebuie sa iti faci griji! In acest ghid complet, iti vom explica pas cu pas tot ce trebuie sa stii despre procesul de partaj, de la actele necesare pana la costurile implicate. Vei afla care sunt optiunile tale, cum poti economisi timp si bani, si mai ales, cum sa navighezi aceasta perioada dificila cu mai putin stres.

Indiferent daca te gandesti la un partaj amiabil la notar sau va trebui sa mergi in instanta, acest articol iti va oferi toate informatiile de care ai nevoie pentru a lua deciziile potrivite situatiei tale.

Ce este partajul si cand se poate face

Partajul reprezinta procedura legala prin care bunurile comune dobandite in timpul casatoriei sunt impartite intre fostii soti. Este un pas important care urmeaza adesea dupa procesul de divort, dar poate avea loc si in alte situatii specifice.

Definitia partajului dupa divort

In esenta, partajul dupa divort inseamna impartirea bunurilor sau averii intre cei doi soti dupa incetarea casatoriei. Conform Codului Civil, aceasta procedura legala are rolul de a pune capat coproprietatii, astfel incat bunurile comune sa fie impartite, iar fiecare sot sa devina proprietar exclusiv pe partea care ii revine.

Concret, partajul vizeaza bunurile dobandite impreuna in timpul casatoriei, cum ar fi locuintele, masinile sau alte active acumulate in perioada casatoriei, indiferent daca acestea figureaza pe numele unuia sau ambilor soti. Aceasta impartire se realizeaza proportional cu cota-parte a fiecarui sot, care, in absenta unor dovezi contrare, este considerata egala (50%-50%).

De asemenea, trebuie mentionat ca partajul se aplica doar in cazul regimurilor matrimoniale de tip comunitate legala sau comunitate conventionala. In cazul regimului de separatie de bunuri, nu se face partaj, deoarece fiecare sot este deja proprietar exclusiv asupra bunurilor dobandite pe numele sau.

Cand poate fi initiat partajul

Una dintre cele mai importante caracteristici ale partajului este flexibilitatea momentului in care poate fi realizat. Astfel, acesta poate fi initiat:

• In timpul casatoriei - sotii pot decide sa imparta bunurile comune chiar daca relatia lor continua
• In timpul procesului de divort - ca parte integranta a procedurii de divort
• Oricand dupa divort - prin actiune separata, fara limita de timp

Prin urmare, actiunea de partaj este imprescriptibila, ceea ce inseamna ca poate fi demarata oricand, indiferent cat timp a trecut de la divort. Totodata, cand partajul se solicita impreuna cu divortul, exista posibilitatea ca instanta sa disjunga acest capat de cerere si sa formeze un dosar separat, mai ales daca ar putea incetini procesul de divort.

Este obligatoriu partajul dupa divort?

Nu, partajul nu este obligatoriu dupa divort. Multi fosti soti nu stiu acest aspect, dar legea nu impune realizarea partajului ca o consecinta automata a divortului. Fostii parteneri pot ramane coproprietari asupra bunurilor comune toata viata, daca asa doresc.

In practica, exista mai multe posibilitati:

• Sotii pot alege sa ramana coproprietari pe bunurile comune
• Pot vinde bunurile comune si sa imparta banii obtinuti
• Pot realiza partajul amiabil, la notar, daca ajung la un acord
• Pot solicita partajul judiciar, prin instanta, atunci cand nu exista consens

De fapt, majoritatea cuplurilor ajung sa faca partaj atunci cand apar neintelegeri privind folosirea sau administrarea bunurilor comune dupa divort. Un exemplu frecvent este situatia locuintei comune, unde fostii soti nu se pot intelege asupra persoanei care va continua sa locuiasca acolo sau asupra conditiilor de folosinta.

Partajul devine astfel o necesitate practica, nu legala, pentru a clarifica drepturile de proprietate si pentru a evita conflictele ulterioare legate de bunurile dobandite impreuna.

In astfel de situatii, partajul devine aproape inevitabil, mai ales cand este vorba despre un imobil cu valoare ridicata. De multe ori, solutia practica este atribuirea locuintei unuia dintre soti, cu plata unei sulte catre celalalt, sau vanzarea acesteia pe piata. Acest scenariu este intalnit frecvent in cazul unor apartamente de vanzare provenite din comunitatea de bunuri, unde decizia finala trebuie sa tina cont atat de interesele financiare ale ambilor fosti parteneri, cat si de posibilitatile reale de valorificare a proprietatii.

Modalitati de partaj: voluntar sau judiciar

Legislatia romaneasca prevede doua cai principale pentru realizarea partajului: calea amiabila (voluntara) si calea judiciara. Alegerea intre aceste modalitati depinde de relatia dintre fostii soti si de capacitatea lor de a ajunge la un consens privind impartirea bunurilor comune.

Partajul la notar: conditii si avantaje

Partajul amiabil, cunoscut si ca partaj voluntar, presupune o deplina intelegere intre parti cu privire la bunuri, cote, valoare si modul de partajare. Aceasta intelegere poate fi negociata direct intre parti sau in cadrul unui proces de mediere, unde partile sunt asistate de avocati sau mediator.

Pentru realizarea partajului la notar, trebuie indeplinite cateva conditii esentiale:

• Toti coproprietarii trebuie sa fie prezenti si sa-si exprime acordul
• Participantii trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu
• Toti trebuie sa fie de acord cu modalitatea propusa de impartire

Procedura notariala este simpla si rapida, desfasurandu-se in doar cateva zile, spre deosebire de partajul judiciar care poate dura ani. Aceasta implica depunerea actelor necesare, obtinerea extrasului de carte funciara pentru autentificare (2-3 zile) si semnarea contractului. Ulterior, notarul inscrie contractul in cartea funciara in aceeasi zi sau in ziua urmatoare.

Avantajele partajului voluntar sunt considerabile. In primul rand, costurile sunt semnificativ mai mici comparativ cu procesul in instanta. De asemenea, timpul economisit este substantial, iar stresul emotional este redus considerabil.

Partajul in instanta: cand este necesar

Atunci cand sotii nu reusesc sa ajunga la un acord privind impartirea bunurilor, intervine partajul judiciar. Acesta este necesar si cand unul dintre soti refuza sa participe la impartirea amiabila sau cand exista situatii speciale precum minori sau persoane lipsite de capacitate de exercitiu.

Procesul de partaj judiciar incepe cu depunerea unei cereri de chemare in judecata si parcurge mai multe etape: stabilirea bunurilor supuse partajului, determinarea cotelor fiecarui sot, evaluarea bunurilor si, in final, stabilirea modului de partajare propriu-zisa.

Cu titlu de principiu, judecatorul are un rol specific in materie de partaj - acela de impaciuitor. Instanta va incerca in permanenta sa determine partile sa imparta bunurile prin buna invoiala. Daca acest lucru nu este posibil, instanta va decide modalitatea de partajare, avand in vedere trei posibilitati principale:

1. Partajarea fizica (in natura), atunci cand este posibila
2. Partajarea prin atribuire catre unul dintre soti, cu obligatia de plata a unei compensatii catre celalalt
3. Partajarea prin vanzare, urmata de impartirea pretului, cand celelalte forme nu sunt posibile

Desi ofera o solutie definitiva, partajul judiciar implica costuri mai mari (taxa judiciara de timbru de 3%, onorarii de avocat, expertiza) si o durata considerabil mai lunga, putand ajunge la cativa ani.

Cazuri in care se combina cele doua forme

In practica, exista situatii in care cele doua forme de partaj se pot combina. De pilda, pentru anumite bunuri, sotii pot ajunge la un acord amiabil, iar pentru altele pot solicita interventia instantei.

O alta situatie frecventa apare cand unul dintre soti este lipsit de capacitate de exercitiu sau are capacitate restransa. In acest caz, partajul voluntar poate avea loc doar cu autorizarea instantei de tutela. In lipsa acestei autorizari, partajul judiciar ramane singura optiune.

Totodata, in cadrul partajului judiciar, instanta poate dispune vanzarea amiabila a bunului. In acest scenariu, judecatorul amana procesul pentru un termen de trei luni sau mai mare, perioada in care partile trebuie sa vanda bunul prin acord comun. Doar daca aceasta vanzare amiabila nu reuseste, instanta va dispune vanzarea silita prin executor judecatoresc.

Ce bunuri se impart si ce ramane propriu

In procesul de partaj, identificarea corecta a bunurilor care fac obiectul impartirii este cruciala. Intelegerea distinctiei intre ce se imparte si ce ramane proprietate individuala poate economisi timp, bani si stres emotional in acest proces.

Bunuri comune dobandite in timpul casatoriei

Conform Codului Civil, toate bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de catre oricare dintre soti sunt considerate bunuri comune in devalmasie, adica apartin ambilor soti fara a se preciza cota exacta a fiecaruia. Aceasta regula se aplica indiferent pe numele carui sot sunt inregistrate bunurile.

Bunurile comune includ:

• Veniturile din munca ale ambilor soti
• Imobilele (case, apartamente, terenuri) achizitionate dupa casatorie
• Autoturisme si alte bunuri mobile de valoare
• Economii si depozite bancare constituite in timpul casatoriei
• Pensiile acumulate in timpul casatoriei

Este important de inteles ca aceste bunuri sunt prezumate a fi comune in cote egale (50%-50%) pana la proba contrarie. Totusi, la partaj, un sot poate demonstra ca a avut o contributie mai mare si poate solicita o cota proportionala cu aceasta.

Bunuri proprii: mosteniri, donatii, bunuri personale

Nu toate bunurile dobandite in timpul casatoriei intra in categoria celor comune. Codul Civil enumera explicit bunurile care raman proprietatea exclusiva a fiecarui sot:

• Bunurile dobandite prin mostenire legala sau donatie (exceptand cazurile cand donatorul a specificat ca sunt comune)
• Bunurile de uz personal si imbracamintea
• Bijuteriile si obiectele folosite exclusiv de unul dintre soti
• Bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti
• Drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor personale
• Premiile, manuscrisele stiintifice, schitele artistice si proiectele de inventii
• Indemnizatiile de asigurare si despagubirile pentru prejudicii personale
• Bunurile achizitionate cu bani din vanzarea unui bun propriu

Pentru acestea, proprietarul exclusiv are dreptul sa le foloseasca, sa le administreze si sa dispuna liber de ele, fara acordul celuilalt sot.

Cum se impart datoriile comune

La fel ca bunurile, datoriile acumulate in timpul casatoriei pot fi comune sau proprii. Datoriile comune includ:

• Obligatiile legate de conservarea, administrarea sau dobandirea bunurilor comune
• Creditele contractate impreuna de soti (ipotecare, de consum)
• Obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei

In cadrul partajului, datoriile comune se impart, in principiu, in mod egal intre soti, dar instanta poate decide altfel in functie de contributia fiecaruia. Conform Codului Civil, bunurile comune pot fi urmarite de creditori pentru datoriile comune, iar sotul care plateste o datorie comuna peste cota sa parte are drept de regres impotriva celuilalt.

De retinut ca datoriile personale raman in sarcina exclusiva a sotului care le-a contractat, fara a afecta partea celuilalt din bunurile comune.

Acte necesare pentru partaj

Pentru realizarea unui partaj legal, pregatirea documentelor corecte reprezinta un pas esential. Adunarea actelor necesare poate parea complicata, dar o organizare atenta va facilita intregul proces, fie ca alegeti calea notariala sau cea judiciara.

Documente de identitate si acte de proprietate

Documentele de baza pentru orice procedura de partaj sunt:

• Cartile de identitate ale ambilor fosti soti, in original si copie
• Actele de proprietate pentru toate bunurile supuse partajului

Actele de proprietate pot include:

• Contracte de vanzare-cumparare
• Contracte de donatie
• Autorizatii de construire insotite de procese verbale de receptie finala
• Titluri de proprietate
• Sentinte sau decizii civile definitive si irevocabile

In cazul imobilelor modificate dupa achizitie, este necesar sa prezentati si documentele care atesta aceste modificari (autorizatii de construire, procese verbale de receptie).

Certificat de casatorie/divort

Un document indispensabil pentru partaj este certificatul de divort sau hotararea judecatoreasca prin care s-a pronuntat divortul, definitiva si irevocabila. Acesta confirma incetarea regimului matrimonial si stabileste baza legala pentru impartirea bunurilor comune.

De asemenea, certificatul de casatorie poate fi solicitat pentru a dovedi regimul matrimonial sub care au fost dobandite bunurile. In cazul partajului in timpul casatoriei, acesta devine documentul principal care atesta statutul relatiei.

Extras de carte funciara si cadastru

Pentru partajarea imobilelor, documentele cadastrale sunt obligatorii:

• Documentatia cadastrala (planul de amplasament si delimitare a imobilului sau planul releveu pentru apartamente)
• Incheierea de intabulare a dreptului de proprietate
• Extrasul de carte funciara pentru autentificare - valabil 10 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii

Extrasul de carte funciara este obtinut prin intermediul biroului notarial si arata situatia juridica actuala a imobilului, inclusiv eventualele sarcini (ipoteci, interdictii).

Pentru imobilele care urmeaza sa fie impartite fizic, va fi necesar si un plan de dezlipire.

Adeverinte fiscale si de la asociatia de proprietari

Inainte de finalizarea partajului, sunt necesare:

• Certificate de atestare fiscala eliberate de Primaria competenta pentru fiecare coproprietar, care dovedesc ca nu exista datorii la bugetul local
• In cazul apartamentelor, adeverinta de la asociatia de proprietari care sa ateste lipsa datoriilor la intretinere
• Dovezi de plata a utilitatilor (ultimele facturi si chitante pentru energie electrica, gaze naturale)

Certificatul de atestare fiscala are o valabilitate limitata, de obicei pana la sfarsitul lunii in curs sau 30 de zile de la emitere.

Atunci cand imobilul este ipotecat, va fi necesar si acordul bancii pentru realizarea partajului. In mod similar, pentru constructiile pe terenuri concesionate, este necesar acordul concedentului.

Durata, costurile si contributia sotilor

Aspectele financiare si temporale ale partajului sunt adesea decisive in alegerea modalitatii prin care fostii soti decid sa imparta bunurile. Planificarea corecta poate economisi atat timp, cat si bani intr-un proces care, uneori, devine mai complicat decat divortul insusi.

Cat durează un partaj voluntar vs. judiciar

Diferenta de timp intre cele doua modalitati de partaj este semnificativa. Partajul voluntar la notar poate fi finalizat in doar cateva zile sau saptamani, putandu-se realiza chiar in aceeasi zi cu eliberarea certificatului de divort sau ulterior, dupa o perioada de reflectie de 30 de zile.

Partajul judiciar, in schimb, este un proces de durata mai lunga. In medie, un astfel de proces dureaza intre 1 si 2 ani. In functie de complexitatea cazului, numarul bunurilor comune, necesitatea expertizelor, depunerea unor contestatii sau cereri de apel, procesul de partaj in instanta poate dura chiar si cativa ani.

 

Taxe de timbru, onorarii notariale si avocatiale

Costurile difera substantial intre cele doua modalitati de partaj:

Pentru partajul la notar, onorariile se situeaza intre 0,5% si 1% din valoarea bunurilor, fiind reglementate prin Ordinul MJ nr. 177/C/2024. La acestea se adauga taxele ANCPI pentru inscrieri.

In cazul partajului judiciar, incepand cu 3 noiembrie 2024, taxa judiciara de timbru a fost redusa semnificativ prin Legea 268/2024 la jumatate din taxa stabilita conform art. 3 alin. (1) OUG 80/2013. Practic, aceasta variaza in functie de valoarea bunurilor, fiind redusa progresiv de la 8% pentru valori mici pana la 1% pentru ce depaseste 250.000 lei, iar pentru partaj se aplica jumatate din rezultat.

Pe langa taxa de timbru, trebuie luate in calcul:

• Onorariul avocatului (liber negociat in functie de complexitate)
• Costurile expertizelor (aproximativ 2.500 lei pentru o evaluare)
• Alte cheltuieli procedurale

Cum se stabileste contributia fiecarui sot

Potrivit legii, exista o prezumtie legala ca sotii au cote egale de 50%-50% din bunurile care urmeaza sa fie impartite la partaj. Totusi, aceasta prezumtie poate fi rasturnata.

Pentru stabilirea contributiei reale se iau in considerare mai multe criterii precum:

• Veniturile realizate de fiecare sot
• Munca in gospodarie si pentru ingrijirea copiilor
• Bunurile primite de la parinti sau alte surse
• Participarea directa la edificarea sau renovarea imobilelor

Important, cota de contributie se stabileste pentru intreaga perioada a casatoriei si pentru totalitatea bunurilor (principiul unicitatii cotei), nu individual pentru fiecare bun. In practica, contributia sotilor poate varia de la 50%-50% pana la 90%-10% in cazuri exceptionale.

Concluzie

Procesul de partaj reprezinta, fara indoiala, unul dintre cele mai complexe aspecte ale divortului. Dupa cum am vazut, exista multiple optiuni pentru impartirea bunurilor comune, fiecare cu avantaje si dezavantaje specifice. Decizia intre partajul voluntar si cel judiciar trebuie luata in functie de relatia dintre fostii soti, complexitatea bunurilor si posibilitatea ajungerii la un consens.

Astfel, partajul notarial ofera avantaje considerabile precum costuri reduse, finalizare rapida si stres emotional diminuat. Pe de alta parte, calea judiciara, desi mai costisitoare si de durata, asigura o solutie definitiva atunci cand intelegerea amiabila nu este posibila.

Pregatirea documentelor necesare reprezinta un pas esential indiferent de modalitatea aleasa. Actele de proprietate, certificatul de divort, extrasele de carte funciara si adeverintele fiscale trebuie organizate cu atentie pentru a evita intarzieri sau complicatii suplimentare.

Important de retinut, partajul nu este obligatoriu dupa divort. Fostii soti pot ramane coproprietari asupra bunurilor comune daca asa doresc, insa aceasta situatie poate genera conflicte ulterioare privind administrarea sau folosinta acestora.

Indiferent de calea aleasa, cunoasterea drepturilor si obligatiilor legale va permite sa navigati aceasta perioada dificila cu mai multa incredere si mai putin stres. Consultarea unui specialist - notar sau avocat - ramane recomandarea principala pentru protejarea intereselor dumneavoastra pe termen lung si obtinerea unei solutii echitabile in procesul de partaj.

Desigur, fiecare situatie de divort are particularitatile sale, insa urmand pasii prezentati in acest ghid, veti putea aborda procesul de partaj intr-un mod informat si organizat, economisind timp, bani si energie emotionala intr-o perioada oricum dificila din viata dumneavoastra.