Acte necesare succesiune: De la cerere pana la certificatul de mostenitor

Stiai ca pentru succesiunea unor bunuri in valoare de 100.000 de euro, acte necesare succesiune si taxele pot ajunge la aproape 6.000 lei in 2025? 

Ei bine, succesiunea este procesul legal prin care familia poate beneficia de bunurile ramase dupa decesul unui membru, insa multi romani nu cunosc exact ce documente trebuie sa pregateasca. De asemenea, putini stiu ca mostenirea revine automat mostenitorului la data decesului, dar exista un termen de un an pentru a o accepta sau renunta la ea.

In primul rand, trebuie sa intelegem ca actele necesare pentru succesiune includ mai multe documente esentiale: cerere-tip, certificat de deces, acte de identitate, documente de stare civila, si acte de proprietate. Pentru certificatul de mostenitor, documentul care atesta calitatea de mostenitor si dreptul de proprietate asupra bunurilor mostenite, este nevoie de o documentatie completa si corecta.

Prin urmare, in acest articol, iti vom explica pas cu pas toate actele pentru succesiune de care ai nevoie, cine are dreptul legal la mostenire, si care sunt costurile implicate in acest proces. Te vom ghida prin intreaga procedura, astfel incat sa eviti impozitul suplimentar de 1% care se aplica daca succesiunea nu este dezbatuta in primii doi ani de la deces.

Hai sa clarificam impreuna acest proces important care, desi dificil emotional, este esential pentru protejarea drepturilor tale si ale familiei tale!

Acte necesare pentru deschiderea succesiunii

Pentru inceperea procesului de succesiune, trebuie sa pregatim o serie de documente esentiale care dovedesc drepturile mostenitorilor si bunurile defunctului. Documentele necesare variaza in functie de complexitatea succesiunii, dar exista cateva acte de baza care sunt intotdeauna cerute.

Cererea tip si documentele de identitate

In primul rand, pentru deschiderea procedurii succesorale, este necesara completarea unei cereri tip, care trebuie completata cu litere de tipar (majuscule). Aceasta cerere reprezinta solicitarea oficiala pentru initierea procedurii.

De asemenea, mostenitorii trebuie sa prezinte actele de identitate in original pentru toti cei implicati in succesiune. Documentele de identitate sunt esentiale, deoarece doar persoanele care pot dovedi legatura cu defunctul pot participa la procedura succesorala.

Certificatul de deces si actele de stare civila

Certificatul de deces original sau duplicat este documentul fundamental pentru initierea procedurii de succesiune. Acesta trebuie sa contina numele si prenumele defunctului, data completa a decesului si ultimul sau domiciliu.

Totodata, sunt necesare certificatele de stare civila care dovedesc relatiile de rudenie cu defunctul:

• certificatul de casatorie al sotului supravietuitor sau, dupa caz, certificatul de deces/certificatul de mostenitor/sentinta judecatoreasca de divort
• certificatele de nastere si de casatorie ale descendentilor sau ale altor rude cu drept la succesiune

Acte de proprietate si documente bancare

Pentru bunurile imobile (apartamente, case, terenuri), trebuie prezentate actele de proprietate in original, cum ar fi contracte de vanzare-cumparare, procese-verbale de predare-primire, contracte de imprumut cu adeverinte de achitare integrala, certificate de mostenitor anterioare sau hotarari judecatoresti.

Pentru bunurile mobile precum conturi si depozite bancare, sunt necesare extrase de cont sau contracte de depozit. Acestea pot fi obtinute prin intermediul biroului notarial, care va trimite o adresa bancii.

Certificat de atestare fiscala si alte dovezi patrimoniale

Certificatul de atestare fiscala este obligatoriu si se elibereaza de catre organul fiscal competent. Acesta atesta ca defunctul nu are datorii la bugetul local sau de stat. Pentru persoanele fizice, acest document are o valabilitate de 90 de zile de la data eliberarii.

Prin lege, ori de cate ori se dezbate succesiunea unei persoane decedate, notarul public are obligatia de a solicita acest certificat.

Testamentul, daca exista

Daca defunctul a lasat un testament, acesta trebuie prezentat in original (daca este olograf) sau duplicatul (daca este in forma autentica). Existenta testamentului poate modifica ordinea de mostenire stabilita de lege.

Cine are dreptul la mostenire

Dupa pregatirea actelor necesare pentru succesiune, trebuie sa intelegem exact cine are dreptul legal sa mosteneasca. Legislatia romana stabileste clar ordinea in care rudele defunctului pot prelua atat bunurile, cat si obligatiile acestuia.

Clasele de mostenitori legali

In Romania, exista patru clase de mostenitori legali, care vin la succesiune in ordine stricta:

1. Clasa I - descendentii (copii, nepoti, stranepoti) care inlatura toate celelalte clase de mostenitori
2. Clasa a II-a - ascendentii privilegiati (parintii) si colateralii privilegiati (fratii, surorile si descendentii acestora pana la gradul IV)
3. Clasa a III-a - ascendentii ordinari (bunici, strabunici)
4. Clasa a IV-a - colateralii ordinari (unchi, matusi, veri primari - rude pana la gradul IV)

Fiecare clasa ii exclude complet pe mostenitorii din clasele urmatoare, conform regulii proximitatii gradului de rudenie.

Rolul sotului supravietuitor

Sotul supravietuitor are un statut special, nefiind inclus in nicio clasa de mostenitori, dar venind in concurs cu oricare dintre ele. Cota sa variaza astfel:

• 1/4 din mostenire cand vine in concurs cu descendentii
• 1/3 cand vine in concurs atat cu ascendenti privilegiati, cat si cu colaterali privilegiati
• 1/2 cand concureaza doar cu ascendenti privilegiati sau doar cu colaterali privilegiati
• 3/4 cand vine in concurs cu ascendenti ordinari sau colaterali ordinari

In absenta oricaror rude din cele patru clase, sotul supravietuitor culege intreaga mostenire.

Cazuri speciale: copil nenascut, lipsa mostenitorilor

Potrivit principiului infans conceptus pro nato habetur, un copil conceput dar nenascut la data deschiderii succesiunii are drepturi succesorale cu conditia sa se nasca viu. Acest principiu ii permite copilului sa-si mosteneasca tatal decedat inaintea nasterii sale.

Mostenirea obligatiilor si datoriilor

Mostenitorii preiau nu doar activele, ci si pasivele patrimoniului succesoral. Astfel, in patrimoniul succesoral sunt incluse:

• Obligatiile patrimoniale ale defunctului (credite, imprumuturi, despagubiri)
• Sarcinile mostenirii (cheltuieli de inmormantare, taxe si impozite)

Totusi, conform Noului Cod Civil, mostenitorii raspund pentru datorii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, nu si cu averea personala.

Costuri si taxe pentru succesiune

Procedura de succesiune implica diverse taxe si costuri care trebuie luate in calcul atunci cand incepi demersurile pentru obtinerea certificatului de mostenitor. Aceste cheltuieli variaza in functie de mai multi factori, inclusiv valoarea bunurilor mostenite.

Onorariul notarial si grila de calcul

Onorariul notarial reprezinta principala cheltuiala in procesul de succesiune si se calculeaza in functie de valoarea totala a masei succesorale. Conform grilei notariale, tarifele sunt structurate astfel:

• Pentru bunuri de pana la 6.000 lei: 2,7%, dar nu mai putin de 150 lei
• Intre 6.001-30.000 lei: 162 lei + 1,35% pentru ce depaseste 6.001 lei
• Intre 30.001-60.000 lei: 486 lei + 0,6% pentru ce depaseste 30.001 lei
• Peste 60.001 lei: 665 lei + 0,45% pentru ce depaseste 60.001 lei

De asemenea, tarifele pot varia de la un birou notarial la altul, iar pentru certificatul de calitate de mostenitor se plateste separat 300 lei plus TVA.

Taxa pentru cartea funciara

In cazul in care masa succesorala include bunuri imobile, este necesara inscrierea acestora in Cartea Funciara pe numele mostenitorilor. Pentru aceasta, se plateste o taxa de intabulare de 0,15% din valoarea imobilului. De pilda, pentru un apartament evaluat la 100.000 €, taxa de intabulare va fi de 150 € ori pentru o vila evaluata la 250.000 €, taxa de intabulare este de 375 €.

Impozitul de 1% si scutirea in termen de 2 ani

Un aspect esential de retinut este ca succesiunea trebuie dezbatuta in termen de doi ani de la data decesului pentru a beneficia de scutirea de impozit. In caz contrar, mostenitorii vor plati un impozit de 1% din valoarea bunurilor imobile mostenite.

Acest impozit se calculeaza la valoarea masei succesorale imobiliare, dupa deducerea pasivului succesoral. Notarul public calculeaza si incaseaza acest impozit inainte de autentificarea actului sau intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii.

Costuri suplimentare in instanta

In situatia in care exista neintelegeri intre mostenitori si se ajunge in instanta, costurile cresc semnificativ. Taxa judiciara de timbru include:

• 3% din valoarea bunurilor pentru stabilirea bunurilor supuse impartelii
• 50 lei pentru fiecare mostenitor, pentru stabilirea calitatii
• 3% din valoarea masei partajabile pentru cererea de partaj propriu-zis

Totusi, daca toate aceste cereri se formuleaza in cadrul aceleiasi actiuni, se plateste o singura taxa de 5% din valoarea masei partajabile.

Certificatul de mostenitor: ce este si cum se obtine

Odata finalizate etapele anterioare, vom obtine documentul oficial care atesta calitatea de mostenitor: certificatul de mostenitor. Acest act, eliberat de notarul public, cuprinde constatari referitoare la patrimoniul succesoral, numarul si calitatea mostenitorilor, precum si cotele ce le revin fiecaruia.

Diferenta intre certificat de mostenitor si cel de calitate

Desi par similare, exista diferente importante intre cele doua tipuri de certificate. Certificatul de mostenitor face dovada calitatii de mostenitor si, totodata, reprezinta titlu de proprietate asupra bunurilor din masa succesorala. Acest document enumera concret bunurile si drepturile care fac obiectul mostenirii.

In schimb, certificatul de calitate de mostenitor atesta doar numarul, calitatea si cotele mostenitorilor, fara a specifica patrimoniul succesoral propriu-zis. El este util cand mostenitorii doresc sa-si dovedeasca calitatea fara a dezvalui tertilor compunerea masei succesorale sau cand nu s-a facut dovada existentei unor bunuri in patrimoniul defunctului.

Cand este necesar certificatul suplimentar

Certificatul de mostenitor suplimentar devine necesar atunci cand, dupa eliberarea certificatului initial, se descopera bunuri care nu au fost incluse in masa succesorala. Astfel, cu acordul tuturor mostenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorala pentru completarea incheierii finale cu bunurile omise.

Important de retinut, certificatul suplimentar se elibereaza de notarul public care a emis primul certificat. Daca acesta nu mai este in functie, un alt notar din aceeasi circumscriptie poate prelua dosarul prin intermediul Camerei Notarilor Publici.

Acte necesare pentru obtinerea certificatului

Pentru obtinerea certificatului de mostenitor, trebuie sa prezentati notarului public:

• Anexa 23/24 eliberata de primaria de la ultimul domiciliu al defunctului
• Certificatul de deces al defunctului
• Acte de identitate ale mostenitorilor
• Certificate de nastere si casatorie care dovedesc legatura de rudenie
• Testamentul, daca exista
• Acte de proprietate ale defunctului (titluri de proprietate, contracte, extrase de cont)
• Certificat fiscal de la primaria locului unde se afla proprietatile
• Adeverinta de la Registrul Agricol al primariei (valabila 30 de zile)

De asemenea, procedura necesita audierea a doi martori care sa confirme calitatea mostenitorilor. Acestia nu trebuie sa fie rude intre ei, cu defunctul sau cu mostenitorii

Concluzie

In concluzie, procesul de succesiune in Romania presupune o documentatie completa si respectarea unor termene stricte. Dupa cum am vazut, pregatirea actelor necesare pentru succesiune reprezinta primul pas esential pentru a asigura transferul legal al bunurilor defunctului catre mostenitori.

Fara indoiala, este crucial sa intelegem cine are dreptul legal la mostenire, tinand cont de cele patru clase de mostenitori si de pozitia speciala a sotului supravietuitor. De asemenea, trebuie sa fim constienti ca mostenitorii preiau atat bunurile, cat si obligatiile defunctului, desi raspund pentru datorii doar cu bunurile mostenite.

Un aspect deosebit de important pe care trebuie sa-l retinem este termenul de doi ani de la data decesului pentru dezbaterea succesiunii. In caz contrar, vom fi nevoiti sa platim un impozit suplimentar de 1% din valoarea bunurilor imobile mostenite, ceea ce poate reprezenta o suma considerabila.

In ceea ce priveste costurile, acestea variaza in functie de valoarea masei succesorale, de la onorariul notarial calculat conform grilei stabilite pana la taxele pentru cartea funciara si eventualele cheltuieli de judecata in caz de neintelegeri intre mostenitori.

La finalul procedurii, certificatul de mostenitor devine documentul oficial care atesta calitatea de mostenitor si dreptul de proprietate asupra bunurilor mostenite. Prin urmare, desi poate parea complicat si costisitor, procesul de succesiune este fundamental pentru protejarea drepturilor mostenitorilor si pentru clarificarea situatiei juridice a bunurilor defunctului.

Mai presus de toate, recomandam consultarea unui notar public inainte de a incepe procedura, astfel incat sa aveti toate informatiile necesare si sa evitati complicatiile ulterioare. Succesiunea poate fi un proces emotional dificil, dar cu documentele corecte si intelegerea clara a drepturilor si obligatiilor, puteti traversa aceasta perioada cu mai putin stres si cu rezultate optime pentru toti cei implicati.